Supraînălțarea barajului de la Valea Șesii pentru capacitate mai mare

Anunțul privind cererea pentru avizul de mediu a fost făcut pe 18 mai 2026 de către Direcția Județeană de Mediu (DJM) Alba. Proiectul, cunoscut sub denumirea „Creșterea capacității de depozitare a iazului de decantare Valea Șesii și stabilirea tuturor lucrărilor care asigură funcționarea în siguranță a iazului”, se va desfășura în extravilanul satului Geamăna, comuna Lupșa, județul Alba. Această inițiativă subliniază angajamentul Cupru Min Abrud în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea infrastructurii legate de exploatarea cuprului, ceea ce o face una dintre cele mai mari din Europa.
Detalii Tehnice și Obiectivele Proiectului
Proiectul include o serie de lucrări necesare pentru siguranta operării iazului de decantare. Acestea implică ridicarea coronamentului barajului, îmbunătățirea structurii existente și crearea infrastructurii necesare pentru funcționarea în condiții de maximă siguranță. Principalul scop al investiției este asigurarea siguranței acumulării hidrotehnice și crearea unei rezerve suplimentare pentru stocarea sterilului rezultat din activitățile minere de la cariera Roșia Poieni. De asemenea, se prevăd lucrări de consolidare a zonei de aval a barajului, amenajări ale drumurilor tehnologice și dezvoltarea sistemelor de transport pentru steril.
Iazul Valea Șesii este recunoscut ca unul dintre cele mai mari depozite de deșeuri miniere din România și joacă un rol crucial în producția de cupru realizată de Cupru Min. Pe lângă funcția sa principală de depozitare, acesta contribuie la purificarea apelor uzate provenite din unitățile de producție și la neutralizarea apelor acide provenite din haldele Geamăna și Valea Cuibarului, utilizând tulburelurile de steril cu caracter alcalin. În luna mai a anului trecut, compania a achiziționat două autobasculante moderne pentru a facilita transportul materialelor necesare consolidării barajului.
Context Istoric și Impactul Asupra Comunității
Iazul de decantare Valea Șesii, situat aproape de Geamăna, județul Alba, funcționează din 1978, susținând activitatea minieră de cupru gestionată de Cupru Min. Istoria acestui iaz este profund conectată de destinul satului Geamăna, care a suferit schimbări semnificative din cauza extinderii continue a depozitelor de steril. Între 1977 și 1980, în perioada comunistă, o mare parte din sat a fost îngropată sub aceste deșeuri, iar locuitorii au fost mutați pentru a permite dezvoltarea exploatării minere de la Roșia Poieni. Astăzi, iazul este perceput ca unul dintre cele mai afectate medii din România, cu un peisaj deteriorat, unde, în unele zone, doar turla bisericii mai amintește de existența satului.
Extinderea anterioară a iazului a dus la creșterea cotei barajului până la 710 mdM, permițând o majorare considerabilă a capacității de stocare. Noua fază, care are ca țintă atingerea cotei de 712 mdM, subliniază importanța operării în condiții optime de siguranță și conformitatea cu cerințele tehnice și de mediu pentru astfel de lucrări hidrotehnice. În august 2023, a fost inițiat un alt proiect relevant cu scopul de a instala un nou sistem de evacuare a apei din iaz, numit „Sistemul nr. 5”, destinat să crească suplimentar capacitatea de depozitare. Aceste acțiuni evidențiază complexitatea gestionării unei exploatări miniere de asemenea amploare și impactul său divers asupra mediului și comunităților înconjurătoare.
De reținut
Locuitorii din apropierea iazului Valea Șesii se confruntă adesea cu anunțuri referitoare la noi extinderi, fiecare generând un amestec de resemnare și frustrare. Sacrificarea satului Geamăna pentru activități miniere rămâne o rană deschisă, iar fiecare nouă ridicare a barajului subliniază transformările ireversibile ale peisajului și vieții comunității. Frustrarea oamenilor este amplificată de percepția că prioritățile economice predomină, neglijând preocupările legate de impactul pe termen lung asupra mediului și sănătății publice. Este esențial ca, pe lângă monitorizarea din partea autorităților, cetățenii să fie informați prin surse locale de încredere și să participe activ la consultările publice, pentru ca voința comunității să fie ascultată și să se ceară o transparență maximă în proiectele de acest tip.











