Sindicaliștii cer demisia Oanei Gheorghiu și Irineu Darău

Sindicaliștii cer demisia Oanei Gheorghiu și Irineu Darău

Lipse de Claritate și Acuzații Severizate

Conform declarațiilor SAALG, informațiile disponibile arată că au existat întâlniri, corespondențe și activități instituționale realizate de cei doi funcționari în numele statului român, implicând instituții esențiale precum Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Sindicaliștii contestă cu tărie natura acestor interacțiuni, evidențiind că explicațiile conform cărora acțiunile au fost pur „exploratorii” nu sunt suficiente și nu oferă o clarificare adecvată asupra adevărului acestora.

Noni Iordache, liderul Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, afirmă că acțiunile vicepremierului Oana Gheorghiu pot fi interpretate ca fiind „trafic de influență”, subliniind importanța acestor acuzații și ridicând serios întrebări asupra integrității procesului decizional la nivel înalt.

Palatul Victoria, Spark de Controverse

Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Palatul Victoria nu este un spațiu de expunere, iar vicepremierii și miniștrii nu trebuie să acționeze ca agenți comerciali pentru organizații private”. În plus, au folosit metafora „Guvernul nu este un talcioc” pentru a sublinia că funcțiile guvernamentale nu ar trebui exploatate pentru a genera avantaje pentru agenți economici privați, indiferent de magnitudinea sau renumele acestora. Reprezentanții sindicatului afirmă că, în cadrul administrației publice, „aparențele sunt importante” și că Guvernul României nu are rolul de a intermedia dezvoltarea afacerilor.

Necesitatea Respectării Legii și a RUTI

Un aspect esențial al cerințelor sindicaliștilor este respectarea Legii nr. 49/2025, care stipulează că membrii Guvernului trebuie să consemneze toate întâlnirile cu terțe părți în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Conform acestei legislații, întâlnirile programate trebuie anunțate cu cel puțin două zile în avans, iar cele neplanificate, în termen de 48 de ore de la desfășurare. SAALG a cerut celor doi oficiali să demonstreze că toate interacțiunile cu reprezentanții grupului Schwarz sau alte entități implicate în decizii publice în domenii precum digitalizare, cloud, infrastructură digitală, securitate cibernetică sau achiziții publice au fost înregistrate corespunzător în RUTI.

Sindicaliștii au insistat că RUTI nu este o opțiune, ci o obligație de transparență impusă legal. Această cerință este susținută și de Jalonul 432 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează implementarea unui Cod de Conduită pentru membrii Cabinetului, menit să prevină situații de favoritism.

Implicarea Programului SAFE și Întrebări În Jurul Conducerii ADR

Contextul acestui scandal este amplificat de importanța programului SAFE, care oferă României acces la fonduri de peste 16,6 miliarde de euro destinate investițiilor în securitate, digitalizare și infrastructură strategică. Sindicaliștii ridică întrebări critice cu privire la modul în care aceste interacțiuni guvernamentale ar putea afecta gestionarea acestor fonduri și proiecte de amploare.

O altă problemă ridicată de SAALG se referă la conducerea actuală a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Sindicatul a menționat că Aurel-Cătălin Giulescu, actualul șef al ADR, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Oana Gheorghiu. Această legătură personală stârnește îngrijorări suplimentare legate de posibile conflicte de interese și necesitatea unei transparențe mai clare.

Reacția Vicepremierului Oana Gheorghiu

În răspunsul său la aceste acuzații, vicepremierul Oana Gheorghiu a negat vehement orice suspiciune de trafic de influență, calificând informațiile ca fiind false și fabricate. Ea a explicat că interacțiunile cu reprezentanții Schwarz Digits au avut un caracter „exploratoriu” și au fost transparente, fiind comunicate public din data de 20 ianuarie. Gheorghiu a precizat că scopul acestor întâlniri a fost acela de a găsi soluții tehnologice relevante pentru digitalizarea administrației publice din România, fără a implica cereri de contractare sau influențarea achizițiilor. Vicepremierul a subliniat că nu are atribuții privind achizițiile publice, rolul său fiind acela de a facilita dialogul instituțional.

Sindicaliștii cer, în context, ca toate e-mailurile, notele, agendele, minutele și lista participanților la întâlnirile cu grupul Schwarz să fie comunicate public, precum și o verificare amănunțită din partea Corpului de Control al Prim-ministrului. Această situație subliniază necesitatea unei integrități și transparențe sporite în procesul guvernamental, mai ales având în vedere nevoia de modernizare a administrației publice și gestionarea fondurilor europene.


Observații Locale

Pentru cetățenii din Alba Iulia și din întreaga țară, evenimentele guvernamentale de acest tip pot provoca frustrare și neîncredere. Deși detaliile specifice ale Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) pot părea distanțate, efectele acestora sunt directe: oamenii se așteaptă ca deciziile publice să fie ghidate de interesul lor, nu de interesele unor entități private. Experții subliniază că lipsa de transparență rămâne o provocare serioasă, afectând percepția publicului asupra integrității instituțiilor. Astfel, este esențial ca fiecare cetățean să rămână informat și să solicite responsabilitate din partea aleșilor, implicându-se activ în discuțiile publice când apar suspiciuni de nereguli.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana-Maria Țimiraș

Ana-Maria Țimiraș este jurnalistă locală și pasionată de istoria orașului Alba Iulia, cu peste zece ani de experiență în documentarea și prezentarea evenimentelor din județul Alba. Scrie cu atenție la detalii și pune accent pe informații verificate, clare și ușor de înțeles, oferind cititorilor știri proaspete despre comunitate, administrație, cultură și actualitatea locală. Prin stilul ei echilibrat și orientat către oameni, Ana-Maria urmărește să aducă mai aproape poveștile reale ale locului și să transforme „Azi în Alba” într-o sursă de încredere pentru toți locuitorii județului.