Un proiect de lege semnificativ, inițiat de membri ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidului Social Democrat (PSD), a fost recent aprobat de Senatul României, generând reacții puternice din partea societății civile. Propunerea are în vedere impunerea obligației organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de a divulga identitatea donatorilor, o cerință pe care peste 400 de organizații o consideră contrară drepturilor fundamentale europene și capabilă să descurajeze contribuțiile financiare esențiale pentru activitatea acestora. Această inițiativă, promovată ca o măsură de transparență, este văzută de mulți critici ca un instrument de intimidare și control asupra sectorului non-guvernamental.

Potrivit detaliilor proiectului legislativ, asociațiile, fundațiile și federațiile vor fi obligate să depună anual la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o declarație detaliată, care să cuprindă toate veniturile și sursele de finanțare obținute în anul anterior. Aceasta va include numele persoanelor fizice care au realizat donații de peste 5.000 de lei pe parcursul anului. Pentru persoanele juridice, obligația se va aplica indiferent de valoarea donației. După depunerea informațiilor la ANAF, ele vor fi publicate online într-un registru accesibil publicului, protejând totodată alte date cu caracter personal, în afara identității donatorilor. Nerespectarea acestor reglementări va conduce la suspendarea activității organizației pentru o perioadă de până la un an, urmată de dizolvarea acesteia în caz de neconformare continuă.

Reacțiile din partea societății civile nu s-au lăsat așteptate. Peste 400 de organizații neguvernamentale și fundații, inclusiv entități recunoscute precum Salvați Copiii, Expert Forum, Centrul pentru Jurnalism Independent și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, au adresat o scrisoare deschisă Parlamentului, cerând respingerea acestei inițiative. Aceste organizații avertizează că o astfel de legislație poate restricționa dreptul la liberă asociere și la viață privată, expunând donatorii la presiuni, hărțuieli sau riscuri din partea grupurilor criminale, în special pentru ONG-urile active în domenii sensibile cum ar fi traficul de persoane, abuzurile împotriva femeilor sau protecția copiilor. Criticii subliniază că autoritățile dispun deja de soluțiile necesare pentru a verifica finanțările ONG-urilor, iar impunerea de noi obligații este considerată excesivă și nejustificată, transformând organizațiile în ținte ale suspiciunii publice.

În cadrul dezbaterilor din Senat, au fost exprimate puncte de vedere contrastante. Senatorul USR Simona Spătaru a denunțat proiectul, afirmând că acesta constituie o "executare prin dictat administrativ", susținând că scopul real al inițiativei este intimidarea și controlul asupra societății civile, nu promovarea transparenței. În plus, s-au adus în discuție exemple din alte state precum Ungaria, Rusia, Belarus și Georgia, unde legislații asemănătoare au fost utilizate pentru a limiteze activitatea societății civile. Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat au emis avize negative, invocând probleme de constituționalitate și nesincronizare cu standardele europene.

Din perspectiva inițiatorilor, reprezentanți ai AUR și PSD, există o necesitate stringentă de a asigura transparență în finanțarea ONG-urilor. Ei susțin că publicul are dreptul să cunoască sursele de finanțare ale organizațiilor care influențează dezbateri publice sau inițiază acțiuni în justiție cu impact semnificativ, cum ar fi cele legate de proiecte energetice. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a afirmat că "dacă cineva este onest, nu are de ce să se ascundă", subliniind că donațiile de 2% sau 3,5% din impozitul pe venit, destinate inițial statului, ar trebui considerate fonduri publice și, prin urmare, transparente. Deputatul AUR Ionelia Priescu a adăugat că legea ar permite oricărui cetățean să verifice modul în care organizațiile primesc finanțări.

Septimius Pârvu, expert la Expert Forum, a subliniat că această măsură prezintă riscuri majore pentru organizațiile care colaborează cu grupuri vulnerabile, deoarece publicarea numelui donatorilor devine o amenințare atât pentru ONG-uri, cât și pentru susținătorii acestora. El a subliniat, de asemenea, comportamentul ipocrit al partidelor politice care, în timp ce cer transparență maximă de la ONG-uri, primesc sume considerabile din bugetul de stat, multe dintre acestea fiind cheltuite în mod netransparent. Cazul Ungariei, unde o lege similară a fost contestată cu succes de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și ulterior abrogată, este un exemplu relevant pentru incompatibilitatea unor astfel de reglementări cu legislația comunitară. Organizațiile neguvernamentale reamintesc că multe dintre ele publică deja rapoarte financiare detaliate, iar refuzul de a expune identitatea donatorilor se bazează pe motive legitime legate de confidențialitate și posibile repercusiuni.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 18 mai 2026 cu 75 de voturi favorabile.