Peste două treimi dintre români declară că nu au încredere în Justiție, arată un sondaj INSCOP realizat la început de ianuarie 2026. Percepțiile diferă însă în funcție de vârstă, nivel de educație și de preferințele politice ale respondenților.

Peste 70% declară că au puțină sau deloc încredere în Justiție

Potrivit datelor publicate marți, 20 ianuarie 2026, mai mult de 7 din 10 români spun că au încredere redusă în sistemul de Justiție: o parte afirmă că au „destul de puțină” încredere, iar aproape jumătate indică un nivel foarte mic de încredere sau deloc.

În oglindă, aproximativ un sfert dintre persoanele intervievate spun că au încredere mare sau relativ mare în Justiție.

Pentru locuitorii din Alba Iulia și din județul Alba, aceste percepții se reflectă direct în modul în care sunt privite deciziile instanțelor, anchetele penale, dar și cauzele civile – de la dosare de urbanism și proprietate, până la procese cu instituții publice locale.

Cine are mai multă încredere în Justiție

Sondajul INSCOP arată câteva diferențe clare între categoriile de populație:

• un nivel de încredere ceva mai ridicat decât media se regăsește în rândul votanților PSD și AUR
• persoane cu vârsta între aproximativ 18 și 44 de ani tind, în medie, să acorde ceva mai mult credit Justiției
• respondenții cu educație primară au, de asemenea, un nivel de încredere peste medie

La polul opus, un grad mai mare de neîncredere în Justiție este întâlnit:

• în rândul votanților USR
• la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani
• în rândul celor cu studii superioare
• la locuitorii din marile orașe

Pentru un oraș ca Alba Iulia, cu o pondere importantă de populație urbană și cu tot mai mulți absolvenți de studii superioare, aceste date sugerează că neîncrederea poate fi mai pronunțată decât în zonele rurale sau în orașele mici.

Toată lumea vrea Justiție independentă, dar puțini cred că este cu adevărat

Un rezultat aproape unanim: peste 9 din 10 respondenți consideră că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de Justiție independent. Doar un procent foarte mic apreciază că independența Justiției nu ar conta sau ar conta puțin, iar o parte nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Când trecem însă de la principiu la realitate, percepțiile se schimbă:

• mai puțin de un sfert dintre cei chestionați cred că Justiția din România este, în fapt, independentă de influențe politice
• aproximativ două treimi sunt de părere că sistemul nu este ferit de intervenții sau presiuni politice
• un mic procent nu are o opinie sau nu răspunde

Și aici apar diferențe între grupuri:

• ceva mai mulți dintre votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural tind să creadă, peste medie, că Justiția este independentă
• votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat sunt, în proporții mai mari decât media, convinși că Justiția nu este independentă

Pentru Alba Iulia, oraș reședință de județ, unde se află tribunale, parchete și alte instituții cu rol în aplicarea legii, aceste percepții pot influența modul în care cetățenii se raportează la procese, la sesizări sau la decizii administrative contestate în instanță.

Tot mai puțini români cred că legea se aplică la fel pentru toți

Un aspect important urmărit de sondaj este cum percep oamenii aplicarea legii „la fel pentru toți”.

Comparând rezultatele din aprilie 2025 cu cele din ianuarie 2026, se conturează o tendință clar negativă:

• scade procentul celor care cred, în foarte mare sau în destul de mare măsură, că legea se aplică egal pentru toți – de la aproape 1 din 5 respondenți în aprilie 2025, la puțin peste 1 din 6 în ianuarie 2026
• crește, în schimb, ponderea celor care consideră că legea se aplică în mică sau foarte mică măsură în mod egal ori deloc egal – de la circa două treimi dintre respondenți în aprilie 2025, la peste 4 din 5 la începutul anului 2026
• ușor mai mulți respondenți decât anul trecut spun acum că nu știu ce să răspundă

Cu alte cuvinte, tot mai mulți români percep un tratament inegal în fața legii. Locuitorii din Alba Iulia, care urmăresc frecvent cazuri mediatizate la nivel local – de la anchete penale până la litigii legate de patrimoniu sau urbanism – se regăsesc, cel mai probabil, în aceste percepții generale.

Cine crede că legea se aplică egal și cine nu

Datele detaliază și modul în care diferite grupuri sociale privesc aplicarea egală a legii:

• un nivel de încredere peste medie că legea se aplică în mare sau destul de mare măsură la fel pentru toți apare la votanții PSD și PNL și la tinerii sub 30 de ani
• convingerea că legea nu se aplică egal, ci în mică măsură, foarte puțin sau deloc, este mai puternică în rândul votanților USR și AUR, dar și al locuitorilor din orașele mici

Această împărțire arată și felul în care opțiunile politice sau mediul de rezidență influențează așteptările față de instituțiile statului, inclusiv în județul Alba, unde conviețuiesc comunități urbane și rurale cu profiluri socio-demografice diferite.

Cum a fost realizat sondajul INSCOP

Pentru a înțelege cât de solide sunt aceste date, contează și metodologia cercetării:

• perioada de colectare a datelor: 12–15 ianuarie 2026
• metoda folosită: interviuri telefonice, pe baza unui chestionar standardizat (metoda CATI)
• dimensiunea eșantionului: 1.100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste
• tipul de eșantion: simplu, stratificat, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată, după criterii precum sex, vârstă și ocupație
• marja maximă de eroare: ±3%, la un nivel de încredere de 95%

Aceste elemente arată că rezultatele pot fi considerate o radiografie relevantă a opiniei publice la început de an, inclusiv pentru cetățenii din Alba Iulia, chiar dacă nu există o defalcare specifică pe județe.

Ce înseamnă toate acestea pentru cetățenii din Alba Iulia

Chiar dacă sondajul este la nivel național, concluziile sale ating direct și comunitatea locală:

• neîncrederea ridicată în Justiție poate duce la reticență în a apela la instanțe sau în a contesta decizii administrative
• percepția că legea nu se aplică la fel pentru toți poate alimenta frustrarea, neimplicarea civică sau, dimpotrivă, dorința de a cere transparență și corectitudine mai mari din partea autorităților
• atașamentul foarte ridicat față de ideea de Justiție independentă arată însă că românii – inclusiv cei din Alba – știu ce își doresc de la instituțiile statului: reguli clare, aplicate corect, fără influențe politice

Pentru Alba Iulia, unde se iau zilnic decizii administrative, se judecă dosare și se aplică sancțiuni, aceste rezultate sunt un semnal important: încrederea se câștigă greu și se pierde ușor, iar modul în care funcționează Justiția, văzut „la firul ierbii”, în oraș și în județ, contează la fel de mult ca marile decizii de la București.