Studiul realizat de economiștii Cornel Ban și Cristian Pop, publicat cu sprijinul Fundației Friedrich Ebert Stiftung (FES), subliniază existența unei „malformații fiscale” grave în România. Această situație se manifestă printr-o impozitare crescută a muncii, comparativ cu o povară fiscală semnificativ mai mică pe capital, chiar și în condițiile măsurilor guvernamentale menite să reducă deficitul. România se află pe poziția a doua, într-un clasament nefavorabil la nivelul Uniunii Europene, având un decalaj de 25 de puncte procentuale între taxele pe muncă și pe capital, conform OECD Economic Survey România 2024.

Pentru a rectifica acest dezechilibru, autorii propun adoptarea unei impozitări globale progresive, care să vizeze toate tipurile de venituri, nu doar cele salariale, considerând-o o soluție ideală de reformă fiscală. Studiul sugerează că această măsură ar putea să genereze suficiente resurse pentru bugetul național, facilitând astfel o reducere a deficitului la un nivel sustenabil.

Un element remarcabil al propunerii este rapiditatea avansată a implementării. Potrivit informațiilor din studiu, care includ discuții cu un ministru de Finanțe, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și direcțiile financiare locale dispun deja de datele necesare. Astfel, cota progresivă ar putea fi introdusă într-un interval de unu până la două luni. Globalizarea veniturilor ar viza aproximativ 20% din contribuabili, cei cu o singură sursă de venit putând aștepta un interval de implementare de aproximativ un an.

Actuala structură fiscală afectează semnificativ veniturile celor care au salarii și pensii. Autorii studiează impactul inegalității fiscale, subliniind că măsurile de reducere a deficitului sunt în principal suportate de muncă, prin înghețări salariale, tăieri de pensii și creșteri ale TVA-ului, în timp ce veniturile din capital rămân în continuare protejate. Această configurație face ca Produsul Intern Brut (PIB) al României să fie concentrat pe veniturile din capital, necorespunzător cu cele obținute din muncă, ceea ce contrastează cu tendințele observate în restul Europei.

Economistul Cornel Ban a discutat, în cadrul prezentării studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, despre faptul că inegalitatea veniturilor din salarii în România nu este extremă, iar țara se află printre cele cu cele mai echilibrate sisteme de salarizare. Totuși, analiza veniturilor din alte surse sugerează că România se află în coada clasamentului european, conform datelor BNR și Comisiei Europene. Astfel, fără o reorientare a sistemului fiscal către o impozitare global-progresivă a veniturilor ne-salariale, un impozit cu adevărat progresiv nu va putea fi realizat.

Dezbaterile despre impozitarea progresivă sunt recurente. Susținătorii acesteia, inclusiv politicieni, argumentează că majoritatea țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană aplică un astfel de sistem, care promite o mai bună funcționare a statului și reducerea inegalităților sociale, având și un mecanism de deduceri pentru cheltuielile de sănătate sau educație. De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a menționat că un impozit progresiv, în locul creșterii altor taxe, ar fi putut contribuie la menținerea inflației sub 10%.

În contrast, există și critici, cum ar fi Eugen Rădulescu, care a caracterizat impozitarea progresivă ca un „experiment fiscal riscant” pentru România, menționând că țara nu este pregătită din punct de vedere al dezvoltării pentru o astfel de măsură, care ar putea afecta negativ munca, deja supusă la o impozitare de 42,5%. De asemenea, a subliniat dificultățile administrative asociate cu implementarea globalizării veniturilor, estimând că ar fi necesari zeci de mii de funcționari suplimentari pentru a gestiona un număr mare de dosare.

În 2026, România este angajată într-un proces de ajustare fiscală, Ministerul Finanțelor raportând o diminuare considerabilă a deficitului. Execuția bugetară pentru primele două luni din 2026 a indicat un deficit de 0,7% din PIB, o reducere cu 50% față de anul anterior. În primul trimestru, deficitul a fost de 1,03% din PIB, o scădere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această îmbunătățire se datorează parțial creșterii veniturilor din TVA și a impozitelor pe salarii și venituri, cu o creștere semnificativă a impozitului pe dividende (+57,6% în primele două luni, +53% în primul trimestru) și pe salarii (+8,7% în primele două luni, +7,6% în primul trimestru), influențată de eliminarea unor facilități fiscale în anumite sectoare. De asemenea, pentru 2026 se preconizează o majorare a impozitului pe dividende la 16% și modificări ale cotelor pentru câștigurile din acțiuni și criptomonede. Guvernul vizează un deficit de 6,25% din PIB pentru 2026, în timp ce menține un nivel ridicat al investițiilor, susținute de fonduri europene.

Aspecte Cheie

Pentru cetățenii din Alba Iulia și antreprenorii locali, discuțiile despre reformele fiscale significative, cum ar fi impozitarea global-progresivă, aduc atât incertitudini, cât și speranțe pentru un sistem mai echitabil. Frustrarea generată de modificările fiscale frecvente și neprevăzute este un aspect comun, ce influențează planificarea pe termen lung a afacerilor și stabilitatea veniturilor personale. Mulți consideră că povara acestor ajustări este inechitabilă, căzând în principal pe angajați și micile întreprinderi, în timp ce marile companii beneficiază de protecție. Este esențial ca liderii să comunice deschis despre efectele reale ale oricăror schimbări fiscale. Un sfat util este să consultați un expert contabil sau fiscal cu regularitate, având în vedere că legislația fiscală este într-o continuă evoluție, iar o informare corectă poate ajuta la evitarea surprizelor neplăcute.