Discuția a fost inițiată de Toomas Hendrik Ilves, fostul președinte estonian, care a abordat chestiunea complexă a unei posibile unificări a Republicii Moldova cu România. Acesta a evocat modelul reunificării Germaniei, sugerând că Moldova ar putea considera o „soluție de tip DDR”, întrebând de ce Chișinăul nu ar putea adopta un parcurs similar.

În răspunsul său, Maia Sandu a reafirmat că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne integrarea în Uniunea Europeană. Ea a evidențiat că sprijinul popular pentru această direcție este semnificativ, un fapt demonstrat printr-un referendum recent. „Există o susținere considerabilă pentru integrarea europeană, așa cum a fost confirmat de referendum. Continuăm să ne respectăm angajamentele asumate. Aceasta nu exclude, însă, posibilitatea ca, la un anumit moment, cetățenii să își exprime un sprijin mai pronunțat pentru unificarea cu România, dacă vor simți că UE progresează prea lent”, a afirmat Maia Sandu. Aceste declarații au fost preluate de publicații precum NewsMaker și Ziarul de Gardă (ZdG), citate de News.ro, subliniind astfel angajamentul actual al Chișinăului.

Maia Sandu a accentuat că autoritățile de la Chișinău vor face tot ceea ce este necesar pentru a asigura segurança cetățenilor și menținerea țării în sfera liberă și democratică. Această afirmație reflectă prioritatea acordată securității populației și a menținerii statutului Moldovei în blocul democratic, în contextul provocărilor externe.

Un moment amuzant a avut loc după intervenția președintelui Muntenegrului, Jakov Milatović, care a afirmat cu umor că „Poate, într-o zi, Maia va deveni președinta României”. Reacția Maiei Sandu a fost rapidă și clară: „Nu este despre asta”. Totuși, Milatović a continuat să sublinieze că aceasta „ar fi o mare președintă, indiferent de țară”. Discuția a păstrat un ton relaxat, Maia Sandu răspunzând cu umor: „Vă mulțumesc mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. Moderatoarea panelului a adăugat că „Poți face grădinărit și în România”.

Aceste declarații au fost făcute în contextul unei vizite de lucru a Maiei Sandu în Estonia, la invitația omologului său estonian, Alar Karis. Agenda vizitei a cuprins întâlniri la nivel înalt cu premierul Kristen Michal, președintele Parlamentului Lauri Hussar și ministrul de Externe Margus Tsahkna. Scopul principal al acestor discuții a fost consolidarea relațiilor bilaterale, în special în ceea ce privește securitatea regională și sprijinul Estoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova. Estonia a reafirmat, de asemenea, intenția de a deschide o ambasadă la Chișinău în toamna acestui an, un gest care demonstrează implicarea activă a Tallinnului în sprijinul Moldovei.

De reținut

Pentru cetățenii din Alba Iulia și din întreaga Românie, discuțiile privind o posibilă unire cu Republica Moldova constituie un subiect de mare interes, încărcat de conotații istorice și emoționale. Deși în prezent Chișinăul își concentrează eforturile asupra integrării europene, viteza cu care acest proces avansează la nivelul Uniunii Europene poate influența percepțiile publice și orientările politice viitoare. Este esențial ca cetățenii să rămână informați despre evoluțiile geopolitice și să consulte surse diverse, realizând complexitatea deciziilor strategice ale Republicii Moldova. Un recomandare utilă ar fi să ne focalizăm pe sprijinirea parcursului european comun, întrucât o Moldovă europeană și prosperă se aliniază cu interesele României.