Tot mai mulți tineri din România ajung să își permită prima locuință abia după vârsta de 35 de ani. Un nou set de date europene arată că românii cumpără prima casă, în medie, la 36 de ani, iar tendința se vede și în orașe precum Alba Iulia, unde prețurile și veniturile nu merg deloc în același ritm.

Vârsta la care europenii își cumpără prima locuință

Europa: de la 28–29 de ani în anii ’80 la peste 34 de ani azi

Potrivit analizelor citate de publicația economică Curs de Guvernare, în prezent, un european ajunge să își cumpere prima locuință în jurul vârstei de 34–36 de ani, în funcție de nivelul de venit și cheltuieli. În anii ’80, aceeași etapă era atinsă, în medie, cu aproape un deceniu mai devreme, la 28–29 de ani. (alba24.ro)

Creșterea prețurilor la imobiliare, ritmul mai lent al veniturilor și costul tot mai mare al vieții fac ca momentul achiziției unei case să fie împins constant spre o vârstă mai înaintată.

România: pragul de 36 de ani pentru prima casă

În România, vârsta medie la care o persoană reușește să își cumpere propria locuință este de aproximativ 36 de ani. (alba24.ro)

Asta înseamnă că mulți tineri rămân mai mult timp în chirie sau locuiesc cu părinții, inclusiv în orașe medii precum Alba Iulia, unde piața imobiliară a crescut vizibil în ultimii ani, iar salariile locale nu țin întotdeauna pasul cu prețurile la apartamente noi sau modernizate.

Cum influențează criza locuințelor viața de familie

Specialiștii avertizează că dificultatea de a-ți cumpăra o locuință afectează nu doar confortul, ci și planurile de familie. Datele prezentate arată că:

• momentul întemeierii unei familii este deseori împins cu 2–5 ani față de intențiile inițiale;
• apariția primului copil este, la rândul ei, amânată. (alba24.ro)

Acest decalaj contribuie la scăderea natalității și accentuează problemele demografice deja cunoscute în Europa, inclusiv în România.

Un studiu Eurofound, publicat la finalul anului trecut, arată că tinerii care nu își permit să plece din casa părinților sunt mai puțin mobili pe piața muncii (le este greu să se mute în alt oraș pentru un job mai bun) și pot ajunge să aibă probleme de sănătate mintală, din cauza lipsei de intimitate și a sentimentului redus de autonomie. (alba24.ro)

Pentru un tânăr din Alba Iulia, acest lucru se poate traduce prin situații foarte concrete: refuzul unei oferte de muncă mai bine plătite la Cluj sau Sibiu, doar pentru că nu își permite chiria sau avansul pentru o locuință acolo.

Câte salarii sunt necesare pentru un apartament de 100 m²

Un indicator folosit des pentru a evalua cât de accesibile sunt locuințele este numărul de salarii medii nete necesare pentru a cumpăra un apartament de 100 de metri pătrați în capitală. Calculele citate în articol arată diferențe mari între orașe europene: (alba24.ro)

• București – aproximativ 130–150 de salarii medii nete pentru un apartament de 100 m²;
• Praga – peste 280 de salarii medii nete;
• Viena – între 200 și 300 de salarii medii;
• Paris – între 300 și 400 de salarii medii nete.

Aceste cifre nu descriu doar situația capitalei, ci dau o imagine de ansamblu asupra raportului dintre venituri și prețurile locuințelor în fiecare țară.

Raportat la Alba Iulia, unde salariul mediu este de regulă mai mic decât în București, dar și prețurile la apartamente sunt, în general, sub cele din Capitală, numărul de salarii necesare pentru o locuință spațioasă poate rămâne tot ridicat pentru o familie tânără, mai ales dacă depinde de un singur venit sau de salarii la nivelul mediei locale.

Ce înseamnă toate acestea pentru tinerii din Alba Iulia

Pentru cititorii „azi în Alba Iulia”, aceste date europene și naționale se traduc în câteva realități foarte concrete:

• primul apartament este, de cele mai multe ori, o decizie care vine după vârsta de 30 de ani, adesea cu credite pe termen lung;
• tinerii albaiulieni care rămân mai mult timp la părinți o fac nu doar din comoditate, ci și din motive economice;
• mobilitatea pe piața muncii – inclusiv șansa de a alege un job mai bine plătit în alt oraș – este strâns legată de accesul la o locuință suportabilă ca preț.

Pe fondul discuțiilor recente despre locuințele sociale și proiectele noi de dezvoltare imobiliară în Alba Iulia, aceste cifre europene oferă un cadru util pentru a înțelege de ce cererea de locuințe accesibile este atât de mare și de ce vârsta la care „ne mutăm la casa noastră” nu mai seamănă deloc cu cea din generațiile trecute.

Concluzie

Românii ajung, în medie, să își cumpere prima locuință în jurul vârstei de 36 de ani, ceva mai târziu decât media europeană de la începutul anilor ’80. Presiunea prețurilor, veniturile insuficiente și lipsa unei oferte suficiente de locuințe accesibile împing acest moment tot mai târziu în viață.

Pentru tinerii din Alba Iulia, aceste statistici se simt în buzunar: fie aleg să rămână mai mult timp cu părinții, fie intră într-un credit serios, la o vârstă la care generațiile anterioare aveau deja casa plătită sau aproape achitată.