Georgescu subliniază că România înregistrează cea mai mare inflație din Europa, având totodată o dobândă reală negativă considerabilă, sugerând astfel un dezechilibru major între politica fiscală implementată de Guvern și cea monetară a Băncii Naționale a României (BNR).

Economistul face comparații cu state precum Ungaria, Polonia și Cehia, menționând că aceste țări au reușit să mențină o politicile monetare mai eficace.

Textul complet al economistului Radu Georgescu face următoarele observații:

România se confruntă cu cea mai mare rată a inflației din Europa, ceea ce rezultă dintr-o interacțiune complexă între politica fiscală, gestionată de Guvern, și politica monetară reglementată de BNR. Aceasta din urmă are rolul principal de a proteja populația de efectele inflației. Cu o echipă de peste 2.000 de angajați, BNR se străduiește zilnic să contracareze inflația. În prezent, România are nu doar cea mai gravă inflație din Europa, ci și cea mai semnificativă anomalie monetară. De asemenea, țara dispune de o dobândă reală negativă fără precedent.

Pe scurt, dobânda reală este calculată ca diferența dintre rata inflației și dobânda de referință stabilită de Banca Națională. În aprilie 2026, România se confruntă cu o dobândă reală negativă de 4,2%, având o rată a inflației de 10,7% și o dobândă de referință de 6,5%. În condiții normale, orice națiune cu un minim de cunoștințe economice ar trebui să aibă o dobândă reală pozitivă. Aceasta pentru că o dobândă reală negativă duce la creșterea rapidă a inflației.

Exemplele din vecinătate sunt relevante:

• Ungaria: dobândă reală pozitivă de 4,15%.
• Polonia: dobândă reală pozitivă de 0,55%.
• Cehia: dobândă reală pozitivă de 1%.

Bulgaria a renunțat la lev și a adoptat euro începând cu 1 ianuarie, iar dobânda de referință se stabilește prin Banca Centrală Europeană. Explicațiile BNR referitoare la politica sa monetară au fost văzute de mulți ca fiind niște momente umoristice. Anul trecut, BNR declara că inflația va ajunge la o „cocoașă” de 6%. Cu toate acestea, aceasta a crescut cu 10,7% în perioada respectivă.

BNR susține că nu intervine pentru a controla cursul euro/leu, o practică considerată imposibilă în alte economii. Astfel, România are cea mai mare inflație din Europa, ceea ce înseamnă o devalorizare a leului în raport cu bunurile și serviciile, dar nu și cu euro.

Această situație este greu de explicat, iar România se confruntă, totodată, cu un deficit semnificativ al contului curent, ceea ce implică o ieșire mai mare de euro decât intrări în țară.

Concluziile sunt clare:

În România, politicile fiscale și monetare nu mai respectă principiile economice tradiționale, iar situația actuală se aseamănă mai mult unei comedii decât unei abordări serioase. Diferența este că în comedie oamenii râd, în timp ce în realitatea economică din România, oamenii plâng.

De reținut

Inflația ridicată și anomalii monetare sunt probleme stringente care necesită o analiză aprofundată și soluții eficiente, mai ales în contextul dinamic al economiei românești.