Premierul Ilie Bolojan spune că nu vor mai urma valuri de creșteri de taxe și impozite, dar anunță măsuri ferme în zona pensiilor speciale și a aparatului bugetar. Declarațiile au fost făcute vineri, 23 ianuarie 2026, la Radio România Actualități și vizează direct și bugetele locale, inclusiv pe cel al municipiului Alba Iulia.

Creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile cu pensii „speciale”

Premierul a anunțat că Guvernul pregătește un proiect de lege prin care va fi ridicată vârsta de pensionare pentru toate categoriile care se retrag acum foarte devreme, în jurul vârstei de 48–50 de ani.

Dosarul pensiilor magistraților, aflat la Curtea Constituțională, este considerat de șeful Guvernului ca fiind în linie cu Constituția și „corect față de cetățeni”, iar el mizează pe validarea sa. Miza este apropierea acestor pensii de principiile sistemului public, în contextul presiunii mari asupra bugetului.

Pentru Alba Iulia și județul Alba, modificările din zona pensiilor speciale contează atât prin efectul asupra cheltuielilor naționale, cât și prin presiunea mai mică pe bugetul de stat, de care depind investițiile publice și proiectele locale.

2026, an de „relansare” economică și administrativă

Ilie Bolojan a explicat că își vede mandatul legat de capacitatea de a avea susținere politică și că își propune ca anul 2026 să fie un an al relansării economice.

Pentru asta, Guvernul vizează:

• adoptarea pachetului de legi necesar,
• aprobarea bugetului pe 2026,
• corectarea „blocajelor” și disfuncțiilor din administrație.

Contextul internațional este descris ca fiind dificil: războiul din Ucraina, tensiunile comerciale și competiția tot mai dură cu China pun presiune pe economiile europene. Premierul insistă că România are nevoie de reguli clare, o economie mai solidă și o dezvoltare direcționată pe anumite zone-cheie.

Un alt mesaj important: gazul natural produs de România ar trebui, în viziunea Guvernului, valorificat mai mult prin prelucrare în țară, și mai puțin exportat ca materie primă. Pentru zone industriale sau logistice precum Alba Iulia – Sebeș – Aiud, astfel de orientări pot însemna șanse suplimentare de investiții în anii următori.

Legile securității și cazul ministrului Justiției

Legea Apărării Naționale

În ceea ce privește modificarea legii Apărării Naționale, Bolojan a transmis că toate proiectele care țin de securitatea națională ar trebui adoptate rapid, iar Partidul Național Liberal, pe care îl conduce, va vota în favoarea acestui proiect.

Suspiciunile de plagiat

Întrebat despre ministrul Justiției și acuzațiile de plagiat apărute în spațiul public, premierul a spus că:

• își evaluează miniștrii pe baza activității lor la minister,
• există contestații analizate de comisia de etică a Universității din Craiova,
• verdictul trebuie să vină de la instituțiile academice abilitate.

El a subliniat că plagiatul este o formă de furt intelectual, dar a evitat să dea un verdict public înainte de decizia comisiei. Ministrul i-ar fi transmis premierului că și-a respectat regulile la susținerea lucrării și că respinge acuzațiile.

În privința Ministerului Educației, Bolojan a indicat că situația trebuie clarificată până la finalul lunii ianuarie, după consultări în coaliție și în partid.

Impozitul auto și schimbările așteptate din 2027

Cum se schimbă impozitul pentru mașini

Premierul a explicat actualul sistem de impozitare pentru autovehicule:

• sunt prevăzute reduceri pentru mașinile mai puțin poluante,
• există penalizări pentru mașinile vechi sau foarte poluante.

El a recunoscut însă că includerea hibridelelor în noua formulă de calcul a creat „senzația de nedreptate” pentru mulți proprietari. Anul 2026 este prezentat ca un an de tranziție, în care:

• se testează sistemul,
• se vor face ajustări dacă se constată că nu funcționează echitabil.

Premierul a atras atenția și asupra unui dezechilibru: o mașină electrică foarte scumpă poate ajunge să plătească un impozit apropiat de o mașină diesel mică, ceea ce nu reflectă corect nici valoarea, nici puterea de plată.

Pe termen mediu, toate mașinile – inclusiv cele electrice și hibride – ar urma să contribuie într-o formă sau alta la bugetele locale. Pentru Alba Iulia, unde parcul auto este în creștere, modificările vor conta atât pentru veniturile Primăriei, cât și pentru buzunarul șoferilor.

Impozitul pe proprietăți, legat de valoarea de piață

România și-a asumat, prin PNRR, să treacă treptat la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a proprietăților, nu pe valori contabile vechi.

Ministerul Finanțelor lucrează, potrivit premierului, la un program informatic care va centraliza prețurile reale din tranzacțiile imobiliare. Din 2027:

• primăriile, inclusiv cea din Alba Iulia, ar urma să aibă la dispoziție o bază de date mai realistă pentru calculul impozitelor pe clădiri și terenuri,
• nivelul final al impozitelor va putea fi ajustat de consiliile locale, nu va fi o creștere automată impusă de la București.

Guvernul vorbește despre „rafinarea bazei de calcul”, adică o actualizare a valorii de referință, nu neapărat o majorare generalizată a cotelor.

Bugetul pe 2026: investiții mai mari, deficit încă ridicat

Premierul a prezentat câteva ținte orientative pentru bugetul anului 2026:

• Produs Intern Brut de peste 2.000 de miliarde de lei,
• deficit bugetar apropiat de 6%,
• inflație ușor peste 4%.

Detaliile tehnice urmează să fie prezentate de Ministerul Finanțelor, însă Bolojan spune că bugetul va pune accent pe:

• investiții publice la un nivel peste media Uniunii Europene,
• accelerarea absorbției banilor din PNRR.

România mai are, până în august, aproximativ 11 miliarde de euro de utilizat din acest program european. Fără tăierea cheltuielilor cu personalul considerat excedentar, o parte bună din aceste resurse ar risca să fie „înghițite” de salarii, nu de proiecte.

Pentru Alba Iulia și județul Alba, capacitatea țării de a folosi până la capăt banii europeni este critică: din aceste fonduri vin modernizări de drumuri, rețele de apă și canalizare, investiții în școli, spitale și digitalizare administrativă.

Premierul mai arată că, pentru prima dată, bugetul destinat contribuțiilor de sănătate (CASS) se apropie de nivelul necesar pentru a acoperi costurile sistemului medical public.

Deficitul bugetar și plafonarea prețurilor la energie

Situația finală a deficitului pentru 2025 va fi clară în luna martie, după centralizarea tuturor plăților restante, dar premierul admite că este foarte probabil ca acesta să depășească 8%. România și-a luat angajamentul ca, până în 2030, să coboare deficitul la 3%.

Schema de plafonare a prețurilor la energie este în analiză:

• o eventuală creștere bruscă a prețurilor la energie ar lovi întreg lanțul economic,
• pe de altă parte, schema actuală nu poate fi menținută prea mult timp, pentru a nu intra în conflict cu regulile europene.

Orice modificare a plafonării va fi resimțită și de consumatorii casnici și firmele din Alba Iulia, unde costurile cu energia rămân o componentă importantă în prețurile produselor și serviciilor.

Coaliția de guvernare, stabilitate și tăieri de personal

Premierul spune că stabilitatea Guvernului este testată în Parlament și că nu are emoții în privința majorității. Din punctul său de vedere, pentru mediul economic contează:

• predictibilitatea,
• continuitatea măsurilor,
• claritatea regulilor fiscale și bugetare.

În ceea ce privește reducerea aparatului bugetar:

• acolo unde calculele arată că numărul de angajați este peste necesar, vor urma concedieri,
• Guvernul are pe masă o propunere de reducere cu 10% a cheltuielilor cu salariile,
• aproximativ două treimi dintre administrațiile locale ar avea personal mai numeros decât ar fi justificat.

Pentru administrația locală din Alba Iulia, aceste direcții pot însemna reorganizări de servicii, restructurări de posturi și o presiune mai mare pe eficiența cheltuirii banului public.

Administrația locală și programul „Anghel Saligny”

Referindu-se la reforma administrației și la investițiile locale, Ilie Bolojan spune că pachetul de măsuri urmărește:

• corectarea dezechilibrelor bugetare,
• stimularea performanței în primării și consilii județene.

Programul de investiții „Anghel Saligny” ajunge la circa 55 de miliarde de lei, o sumă comparabilă cu volumul dobânzilor pe care România le plătește pentru datoria publică. Fără o scădere a dobânzilor și o utilizare mai eficientă a banilor pentru lucrări concrete, există riscul ca o mare parte din efortul bugetar să fie irosit.

Pentru Alba Iulia și comunele din jur, banii din acest program înseamnă modernizarea infrastructurii: drumuri, rețele de utilități, poduri. Premierul atrage însă atenția că, dincolo de schemele de finanțare, „cheia” rămâne voința administrațiilor locale de a face reforme reale și de a gestiona corect proiectele.

Ce înseamnă toate acestea „azi în Alba Iulia”

Pentru locuitorii din Alba Iulia, mesajele premierului se traduc în câteva direcții majore:

• Fără noi valuri de creșteri de taxe generale, dar cu o reașezare a modului în care se calculează impozitele, în special pentru mașini și proprietăți.
• Posibile schimbări la pensiile speciale și la vârsta de pensionare pentru anumite categorii, cu impact asupra bugetului public pe termen mediu și lung.
• Presiune pe eficiența administrațiilor locale, inclusiv pe Primăria Alba Iulia, care ar putea fi nevoită să își ajusteze aparatul de lucru și prioritățile de investiții.
• Mai multe investiții finanțate din fonduri europene și programe naționale, dacă România reușește să folosească banii la timp și să țină sub control deficitul.

Evoluția acestor măsuri va conta în mod direct pentru nivelul taxelor locale, calitatea serviciilor publice și ritmul investițiilor în municipiu și în județ. „Azi în Alba Iulia”, discuțiile de la București se traduc deja în decizii pe care le vor resimți atât bugetele familiilor, cât și bugetul local.