Conform denunțului depus, presiunile vizau încălcarea legislației privind achizițiile publice. Plângerea sugerează că aceste actiuni ar putea duce la anularea unor proceduri de achiziție publică esențiale, ceea ce ar putea genera o pierdere substanțială de fonduri europene nerambursabile, estimată la aproximativ 164.471.182,97 lei. Dragoș Vlad a făcut publice aceste acuzații, oferind detalii despre plângerea sa și probele aferente într-o apariție la postul Antena 3. Până în prezent, DNA a lansat circa cercetări preliminare, iar fostul lider al ADR a depus documentele necesare fără a fi audiat oficial.

Contextul acuzațiilor și implicațiile grupului Schwartz

Grupul Schwartz, un conglomerat german de anvergură europeană, dispune de afaceri estimate la aproximativ 175 de miliarde de euro în 2024 și aproape 600.000 de angajați la nivel mondial. Acesta este bine cunoscut în România prin rețelele de retail Kaufland și Lidl. Divizia sa tehnologică, Schwarz Digits, se concentrează pe soluții cloud, securitate cibernetică și infrastructură digitală. Dragoș Vlad a subliniat că discuțiile și presiunile au vizat explorarea unor modalități de parteneriat cu acest grup.

Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, înainte de a accesa funcția guvernamentală, a fost cofondatoare și copreședintă a Asociației Dăruiește Viață, o organizație non-profit care a construit un spital de oncologie și radioterapie pediatrică exclusiv din donații private. Printre donatorii importanți s-a numărat și Kaufland, parte a grupului Schwartz, care a contribuit cu sume semnificative. Acesta este contextul în care se conturează întrebări cu privire la o posibilă legătură între activitățile anterioare ale Oanei Gheorghiu și presiunile semnalate de Dragoș Vlad.

Cronologia evenimentelor și răspunsurile oficiale

Primele discuții "exploratorii" între oficiali guvernamentali și reprezentanții grupului Schwarz Digits au avut loc la finalul lunii ianuarie 2026. După cum reiese din declarațiile lui Dragoș Vlad, ministrul Economiei, Irineu Darău, l-ar fi informat pe 12 ianuarie despre o întâlnire programată pe 19 ianuarie cu grupul Schwartz. Pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis un mesaj către ADR și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), solicitându-le să exploreze soluțiile sau serviciile oferite de Schwarz Digits care ar putea fi relevante pentru România. Această corespondență a fost urmată, conform lui Vlad, de o "cascadă de adrese și corespondențe" cu cereri de informații, unele considerate redundante, care au afectat activitatea echipelor ADR.

Dragoș Vlad a fost eliberat din funcția de președinte al ADR pe 4 mai 2026, decizie motivată de vicepremierul Gheorghiu prin „deficiențe operaționale” și „opacitate în gestionarea activităților”. Fostul lider al ADR susține că demiterea sa a fost o reacție la refuzul de a se conforma solicitărilor percepute ca fiind ilegale.

Oana Gheorghiu și Irineu Darău au respins acuzațiile cu fermitate. Viceprim-ministrul a declarat că nu există niciun conflict de interese și că acțiunile sale au fost transparente și exploratorii, fără a deturna decizii comerciale sau a aplica presiuni. Ea a subliniat că rolul său este acela de a facilita dialogul și identificarea oportunităților pentru digitalizarea sectorului public. Premierul Ilie Bolojan a susținut întâlnirile cu reprezentanții grupului Schwartz, considerându-le normale în contextul interesului unei mari companii europene de a investi în România.

Implicații și perspective ale investigației

Ancheta DNA va trebui să stabilească veridicitatea acuzațiilor de presiuni și posibile nereguli în privința achizițiilor publice. Cazul aduce în prim-plan relațiile dintre oficiali guvernamentali de rang înalt și entități private de talie mare, precum și transparența acestor demersuri. Impactul asupra proiectelor de digitalizare și a fondurilor europene constituie un aspect central al investigației.

De reținut

Din perspectiva locuitorilor din Alba Iulia, aceste noi dezvăluiri legate de posibile presiuni și pierderi de fonduri europene în proiecte de digitalizare sunt un repetat ecou al frustrărilor anterioare. Adesea, inițiativele ambițioase de modernizare se lovesc de obstacole birocratice sau, mai grav, de suspiciuni de influență. Sentimentul general este că, în loc să vedem o digitalizare eficientă a serviciilor publice, ne confruntăm cu întârzieri și scandaluri care afectează încrederea publicului. Este esențial să urmărim evoluția acestui caz, deoarece clarificarea sa ar putea promova o mai mare responsabilitate în gestionarea banilor publici și, implicit, servicii mai performante pentru cetățeni.