Curtea de Apel Alba Iulia a decis joi, 22 ianuarie 2026, să respingă cererea ANAF de instituire a sechestrului pe bunuri aparținând fostului președinte al României, Klaus Iohannis. Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată în dosarul legat de un imobil situat în centrul Sibiului.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia

Joi, 22 ianuarie 2026, magistrații Curții de Apel Alba Iulia au analizat, în apel, cererea statului român, reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, prin care se solicita sechestru asigurător pe mai multe bunuri ale lui Klaus Iohannis și ale soției sale.

Instanța din Alba Iulia a decis să respingă solicitarea de instituire a sechestrului, considerând că măsura nu este justificată în acest moment. Hotărârea Curții de Apel este definitivă, ceea ce înseamnă că, pentru acest dosar, Fiscul nu mai poate obține sechestru pe bunurile vizate.

Cauza a ajuns la Alba Iulia după ce, în noiembrie 2025, Tribunalul Sibiu respinsese solicitarea ANAF. În apel, judecătorii Curții de Apel au analizat din nou întreaga situație și, în final, au menținut soluția în sensul respingerii sechestrului, dar cu o motivare proprie, pronunțată direct de instanța de apel.

Despre ce este vorba în dosar

Dosarul are legătură cu un imobil amplasat în zona centrală a municipiului Sibiu, imobil pe care statul român l-a preluat ca moștenire vacantă, devenind coproprietar pe o cotă de jumătate.

ANAF a deschis acțiunea în instanță în 2025, cerând ca fostul președinte să achite despăgubiri pentru lipsa de folosință a acestei cote de 1/2 din casă, pe perioada în care a încasat chirie de pe întregul imobil. Fiscul a estimat că suma ce ar trebui recuperată de la Klaus Iohannis, în legătură cu chiria încasată timp de aproximativ 17 ani, este de ordinul milioanelor de lei.

Pentru a se asigura că aceste sume ar putea fi recuperate, ANAF a cerut instanței nu doar obligarea la plată, ci și instituirea unor măsuri asigurătorii – respectiv sechestru pe bunuri ale familiei Iohannis. Această ultimă cerere este cea analizată acum de Curtea de Apel Alba Iulia și respinsă definitiv.

Pași anteriori în conflictul dintre ANAF și fostul președinte

În paralel cu dosarul de la Alba Iulia, litigiile privind imobilul din Sibiu au mai cunoscut etape importante:

• Tribunalul Sibiu a fost prima instanță sesizată de ANAF în legătură cu despăgubirile și cu măsurile asigurătorii.
• În noiembrie 2025, aceeași instanță a respins cererea de sechestru, soluție contestată ulterior de statul român prin apel.
• În septembrie 2025, ANAF i-a solicitat oficial lui Klaus Iohannis să predea cheile imobilului pierdut în instanță și să restituie sumele încasate din chirii, evaluate de Fisc la aproximativ 4,7 milioane de lei.

Imobilul a ajuns în proprietatea statului ca urmare a constatării unei moșteniri vacante, ceea ce a făcut ca statul să devină coproprietar pe o parte din casă și, ulterior, să pretindă despăgubiri pentru folosirea integrală a imobilului.

Ce înseamnă decizia pentru Alba Iulia

Pentru Alba Iulia, această speță are o relevanță specială: soluția finală cu privire la sechestru a fost pronunțată chiar de Curtea de Apel Alba Iulia, una dintre instanțele importante din regiune, cu rol esențial în dosare de interes național.

Chiar dacă litigiul are ca obiect un imobil din Sibiu și vizează un fost șef al statului, etapa decisivă privind măsurile asigurătorii s-a consumat în Palatul de Justiție din Alba Iulia, joi, 22 ianuarie 2026.

Ce urmează în acest caz

Decizia de la Alba Iulia privește strict cererea de sechestru asigurător. Procesul legat de sumele solicitate de ANAF pentru chiria încasată pe imobilul din Sibiu își poate urma în continuare cursul, în funcție de stadiul fiecărui dosar.

În prezent:

• cererea de sechestru formulată de ANAF a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia;
• obligațiile de plată pretinse de Fisc rămân subiectul unor alte proceduri judiciare, distincte de măsurile asigurătorii.

Vom urmări în continuare evoluția acestui caz cu impact public major și vom reveni cu informații atunci când vor exista noi decizii ale instanțelor.