Această acțiune intervine în urma unor decizii judecătorești europene semnificative. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decalat, în noiembrie 2025, obligația ca fiecare țară membră să recunoască căsătoriile între două persoane de același sex care au avut loc în alte state membri, având ca scop asigurarea exercitării drepturilor stabilite de legislația Uniunii. Decizia a fost generată de cazul Cupriak-Trojan v. Mazowieckie Voivode, unde Polonia a refuzat să înregistreze certificatul de căsătorie a unor cetățeni polonezi căsătoriți în Germania. Deși această hotărâre nu impune țărilor să accepte căsătoriile între persoane de același sex în legislația lor națională, le interzice să discrimineze cuplurile în ceea ce privește recunoașterea căsătoriilor legale din alte state UE.

În plus, din mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România trebuie să recunoască și să asigure protecția legală a cuplurilor formate din persoane de același sex. Sentința referitoare la cazul Buhuceanu și Ciobotaru, alături de alte 20 de familii, a stabilit o încălcare a Articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere pentru familiile de același sex.

Povestea Cristinei și a Jadwigei ilustrează provocările cu care se confruntă aceste cupluri. Ele trăiesc împreună de nouă ani și și-au oficializat relația în Spania cu trei ani în urmă, alegând o ceremonie discretă, o opțiune inaccesibilă în România. La întoarcerea în țară, uniunea lor nu are parte de recunoaștere legală, provocând dificultăți semnificative. „Sentimentul dintre noi rămâne constant: iubirea și afecțiunea. Totuși, ca orice altă familie, dorim să fim acceptate și în România”, au declarat cele două. Au menționat un sentiment de disonanță resimțit în momentul în care trec frontiera, unde, deși știu că sunt căsătorite, impresia este că realitatea juridică se schimbă.

Recent, Cristina și Jadwiga au depus o cerere oficială pentru a-și transcrie certificatul de căsătorie în registrele de stare civilă românești. Aceasta este o etapă crucială în lupta lor pentru egalitate. Acest demers face parte dintr-o campanie mai largă, susținută de Asociația ACCEPT, o organizație dedicată apărării drepturilor persoanelor LGBT în România.

Iustina Ionescu, avocat în cadrul asociației ACCEPT, a explicat implicațiile practice ale lipsei de recunoaștere: „Atunci când sunt nevoite să ceară un pașaport, aceștia se confruntă cu obligația de a specifica statutul matrimonial. În absența recunoașterii căsătoriei de către stat, persoanele sunt obligate să bifeze opțiunea «necăsătorit», ceea ce reprezintă o informație falsă în actele oficiale, o situație inacceptabilă din perspectivă legală”.

Reprezentanții ACCEPT au avut, în paralel, o întâlnire la Reprezentanța Comisiei Europene din București. Acolo, au înmânat o scrisoare comisarului european pentru Justiție, Michael McGrath, în care scoate în evidență dificultățile întâmpinate în implementarea hotărârilor europene în România.

Victor Ciobotaru, director executiv al ACCEPT, a subliniat că, în prezent, „singurul mesaj transmis de clasa politică din România a fost că societatea nu este pregătită pentru aceste schimbări, o poziție în contradicție cu rezultatele studiilor sociologice recente, care arată o deschidere crescută a populației”. El a adăugat că recunoașterea acestor drepturi ar oferi, printre altele, persoanelor LGBT opțiunea de a-și însoți partenerii în unitățile medicale, un drept fundamental care le este în prezent refuzat.

Renate Weber, Avocatul Poporului, a confirmat existența unor obstacole politice, afirmând că „există o majoritate politică conservatoare. În România, nu avem nici măcar un parteneriat civil și, prin urmare, nu există o recunoaștere a familiei în conformitate cu legislația europeană și în conformitate cu definițiile din alte state membre”. De asemenea, a criticat articolul din Codul Civil care interzice validarea căsătoriilor între persoane de același sex realizate în afaceri și a menționat că instituția pe care o conduce se va adresa Parlamentului pentru a solicita modificări legislative.

Până în prezent, autoritățile române nu au furnizat un plan concret sau o dată limită pentru a implementa decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene. Această incertitudine continuă să mențină în incertitudine juridică multe familii de același sex, care doresc doar să beneficieze de aceleași drepturi și protecție ca și alte cupluri din România.

Perspective Esențiale

Pentru cetățenii din Alba Iulia și nu numai, discuția despre recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex depășește sfera juridică abstractă, având efecte directe în viața cotidiană. Mulți oameni simt frustrare din cauza ritmului lent cu care legislația românească se aliniază la normele europene, lăsând un gol în drepturi și o senzație de discriminare. Acest fenomen este frecvent întâlnit în diverse domenii, unde implementarea directă a dreptului european este întârziată de proceduri legislative interne. Persoanele afectate ar trebui să se țină la curent cu informațiile oferite de organizațiile civile și să își facă auzită vocea prin petitionarea directă a aleșilor locali și naționali, contribuind astfel la accelerarea procesului legislativ necesar.