Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 18 februarie 2026, că noul proiect de lege privind pensiile magistraților este conform Constituției, după mai multe amânări succesive. Legea schimbă radical modul în care magistrații se pot pensiona, inclusiv în ceea ce privește vârsta și cuantumul pensiei.

Ce a decis CCR și cum s-a ajuns aici

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) legată de noul proiect al Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, proiect care vizează reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

După cinci amânări la rând, judecătorii constituţionali au stabilit că legea pensiilor magistraţilor respectă Constituţia.

CCR a respins și solicitările de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cereri formulate atât de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, cât și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.

Pentru cititorii din Alba Iulia, decizia are impact indirect: ea influențează întreg sistemul judiciar, inclusiv carierele magistraților care activează la instanțele și parchetele din județul Alba.

Cum se schimbă pensiile magistraților: vârsta de pensionare și vechimea

Noul proiect de lege privind reforma pensiilor magistraților modifică substanțial condițiile de pensionare în sistemul judiciar.

• Vârsta de pensionare crește de la 48–50 de ani la 65 de ani.
• Se introduce o perioadă de tranziție de 15 ani, astfel încât să nu mai fie posibilă pensionarea sub 58 de ani.

Legea prevede ca vârsta de pensionare să fie legată de vârsta standard din sistemul public de pensii.

Începând cu 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare va fi de 49 de ani.

În privința vechimii:

• Vechimea minimă în muncă va fi de 35 de ani, introdusă treptat;
• Această vechime nu este condiționată exclusiv de activitatea în magistratură, ci se referă la munca depusă în general.

Vârsta de pensionare va urca gradual, cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi. Legea prevede mai multe etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard din sistemul public de pensii, iar după ultima etapă se ajunge la 65 de ani.

Cum se calculează noua pensie de serviciu

Proiectul detaliază și modul de calcul al pensiei de serviciu:

• Pensia este stabilită la 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute lunare de încadrare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare.
• Cuantumul net al pensiei de serviciu este plafonat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de pensionare.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților este egală cu venitul net din ultima lună de activitate. Prin urmare, noua lege reduce procentul maxim până la 70% din acest venit net.

Proiectul adoptat de Guvern menționează explicit:

• creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
• limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă încasată în ultima lună de activitate.

Parcursul la CCR: ședințe amânate și documente suplimentare

Decizia CCR a venit după mai multe ședințe în care cauza a fost amânată.

La ședința din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă hotărârea a fost din nou amânată pentru a analiza mai multe documente, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară transmisă de Înalta Curte cu o zi înainte.

Anterior, două ședințe nu au avut loc deoarece patru dintre cei nouă judecători CCR nu au fost prezenți.

Este vorba despre Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, propuși de PSD la Curtea Constituțională. Aceștia au invocat mai multe motive, între care:

• faptul că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare;
• programarea ședințelor într-un interval considerat prea scurt.

Înalta Curte a anunțat pe 15 ianuarie că a comandat o expertiză realizată cu ajutorul unui expert contabil. Conform acesteia, aplicarea proiectului Guvernului ar conduce la o pensie de serviciu mai mică decât pensia calculată pe bază de contributivitate. Documentul a fost transmis judecătorilor constituționali.

Reacția sistemului judiciar și poziția Guvernului

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis aviz negativ asupra proiectului. Judecătorii și procurorii au cerut ca pensia de serviciu să fie aproape egală cu ultimul salariu încasat.

În schimb, premierul Ilie Bolojan a susținut menținerea plafonului conform căruia pensia nu poate depăși 70% din ultimul salariu net.

Pentru magistrații din Alba Iulia și din întreg județul, aceste prevederi se vor aplica în aceleași condiții ca la nivel național, influențând atât deciziile de carieră, cât și planurile de pensionare.

Primul proiect de reformă, respins ca neconstituțional

Actuala lege vine după un prim proiect de reformă a pensiilor magistraților, respins de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a considerat atunci că Guvernul nu a cerut, în perioada legală, avizul CSM, deși acesta era consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii Înaltei Curți au hotărât în unanimitate să sesizeze din nou CCR, de data aceasta în legătură cu noul proiect.

Magistrații au fost convocați de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția.

Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea Curții Constituționale.

În motivarea lor, reprezentanții Instanței supreme au susținut că:

• proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu”,
• pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, se ajunge la reducerea până la anularea caracterului de pensie de serviciu,
• pentru generaţiile viitoare, pensia ar deveni chiar mai mică decât cea din sistemul public de pensii.

Instanța supremă a mai arătat că legea ar încălca independența justiției, raportat la standardele statutului stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR.

De asemenea, au invocat faptul că:

• diverse instanțe europene și CCR au emis decizii „exprese și explicite” care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției;
• noua lege ar contraveni unor decizii anterioare ale CCR care au sancționat soluții normative considerate identice, afectând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.

Ce urmează

Decizia de miercuri a CCR confirmă că actualul proiect al Guvernului privind pensiile magistraților este constituțional.

Pentru magistrații în funcție, inclusiv cei din Alba Iulia și județul Alba, urmează o perioadă de adaptare la noile reguli de vârstă, vechime și calcul al pensiei, în cadrul calendarului de tranziție prevăzut de lege.

Sursa informațiilor: agenția de presă Agerpres, preluată de Alba24.ro.